Marin Mincu - două poeme postume din volumul „Dulce vorbi în somn”, Editura Vinea, mai 2011

(în fotografie: Marin Mincu, noiembrie 2005, Târgul de Carte "Gaudeamus")


[E INUTIL SĂ TE MIRI DE CE...]

e inutil să te miri de ce
n-ai prieteni adevăraţi aici
nu se împrieteneşte nimeni
cu cel ce nu vrea să renunţe
la poziţia verticală a corpului
şi a ideilor lui inflexivitatea
e un monstru superb ce sperie pe oricine
mai rămâi cum eşti
în aşteptarea dreptei judecăţi
ce trebuie să vină
altfel nu s-ar fi investit
atâta forţă în tine


[ÎN ORAŞUL TOMITAN ATÂT DE MURDAR]

În oraşul tomitan atât de murdar
se năclăieşte orice dorinţă de puritate
nici piatra nu se mişcă din loc când o calci
doar viezurii chiţcăie liber pe străzi

n-am nici-o bucurie să-i aliniez
în fiecare zi la proba de gimnastică
să-i văd cum mă pândesc mârşav
cu ochii înroşiţi de neputinţă

e totuşi un exerciţiu nobil să-i biciuiesc
din când în când
se gudură tremurând sub arsura
cuvântului meu poietic şi dispar